Gulliver în ţara piticilor
sau impresiile unui simplu cetăţean privind evenimentele petrecute în Chişinău vineri, 11 martie curent
(версия на русском языке)
Octavian ZELINSKI
Ceea ce m-a frapat
în primul rînd, chiar de la intrarea în Chişinău, au fost străzile
aproape pustii, precum şi lipsa de automobilelor care, în mod (a)normal
sunt în permanenţă parcate pe carosabil. Chişinăul, altminteri un oraş
destul de aglomerat în virtutea haotismului circulaţiei, părea coborît
din scenariile autorilor de science-fiction sau frate-geamăn cu
Pripeatiul – oraş situat în vecinătatea Cernobîlului, fiind la fel de
pustiu şi, parcă, amorţit. Amorţit, ce-i drept, într-o încordare
nefirească, parcă.
Deplasîndu-mă spre
centru m-a impresionat (nu neapărat plăcut) mulţimile de tineri –
studenţi, elevi sau ce-o fi fiind – deplasîndu-se organizat (?!) spre
arterele magistrale ale oraşului, avînd în mîini steguleţe şi arborînd
pe feţe zîmbete de bucurie (bineînţeles, bucuria de a-l vedea la faţă pe
Biden, nicidecum bucuria de a chiuli de la ore). Primul meu gînd a fost
asocierea cu „coloanele organizate de oameni ai muncii şi comsomolişti”
de altădată. Probabil, însă, m-am înşelat eu, şi nu era vorba decît de
buna intenţie şi curiozitatea tineretului studios. Deşi, ceilalţi
locuitori ai oraşului, probabil mai puţin curioşi, nu prea făceau umbră
trotuarelor în acea frumoasă dimineaţă, lipsind aproape cu desăvîrşire
de pe străzi.
Ajungînd în zona
centrală, pe bulevardul Ştefan cel Mare, mare mi-a fost mirarea să văd
carosabilul şi trotuarele curate şi, asemeni unui peisaj selenar –
aproape la fel de pustii. Magazinele, barurile, cafenelele – închise,
era imposibil să bei cel puţin un ceai, aşteptîndu-l pe înaltul oaspete
(fapt pentru care barurile şi cafenelele au fost mutate în scuarul
Teatrului de Operă şi Balet, unde mulţimea bucuroasă a putut servi, de
bine de rău, cîte un ceai sau o chiflă). Nu cred că închiderea
localurilor şi evacuarea întregului transport au conferit capitalei un
aspect care l-ar fi putut impresiona pe Biden, ba din contra, cred că
imaginile perindate prin geamul blindat al limuzinei – blindată şi ea - a
oficialului american, au fost mai degrabă sinistre şi selenare. Apropo,
au fost închise nu doar magazinele şi localurile de pe bulevard, ci şi
în raza a cîteva cartiere alăturate, fapt de neînţeles pentru mine -
chit că nu trăim chiar pe Lună şi am mai văzut americani - iar vizita
unui oaspete, fie el şi de un aşa nivel, nu ar trebuie chiar să
paralizeze completamente viaţa unui oraş de 800 mii de locuitori.
Începînd cu
regiunea parcului central peisajul s-a schimbat radical. Nu vă pot,
însă, spune mai multe, deoarece mai departe nu am mai ajuns, pentru că
aveam în mînă o geantă, iar în geantă – o pereche de cleşte, care putea
fi interpretat de bravii apărători ai legii drept armă, iar eu – drept
terorist din al-Qaeda. Ceea ce am remarcat cu ochiul meu neavizat era că
„masele de truditori, comsomolişti şi activişti obşteşti” au invadat
trotuarele cu miile, cu toţii discută între ei, zîmbesc, glumesc,
colegii jurnalişti aleargă de colo-acolo cu camerele de luat vederi,
pretutindeni domneşte un entuziasm nemaivăzut (şi încordat, asta din
cauza agenţilor de securitate, care scrutează mulţimea cu priviri
cercetătoare), de parcă vine nu Biden, ci Gulliver, şi nu în Moldova, ci
în ţara piticilor (ce-i drept – pitici europeni, reformatori şi
democraţi, gata să-l privească de jos în sus pe oricare Gulliver ce ne
vizitează ţara). Iar piticii, cu pantalonii cîrpiţi şi buzunarele
(pantalonilor) rupte, miraţi la culme de înălţimea înaltului oaspete
(îmi cer scuze pentru tautologie), de natura (cred ei) supraomenească a
lui, speră şi aşteaptă că acest Gulliver le va aduce ceea de ce duc ei
mai multă lipsă - o MINUNE, că acest Gulliver le va schimba vieţile, că
le va pune lingura în mînă şi îi va învăţa să mănînce, că le va scoate
din buzunarul lui de uriaş VIITORUL şi li-l va oferi cadou. Sărmani
pitici…mici, neputincioşi şi visători!
Ajungînd seara
acasă, am rămas impresionat de mulţimea de posturi TV şi puzderie de
„analişti” politici, care nu făceau altceva decît să discute
„semnificaţia”, „valoarea”, „perspectivele” vizitei lui Joseph Biden, de
parcă, brusc, la 11 martie 2011, au dispărut toate problemele mari ale
ţării, şi nu ne-a mai rămas decît să discutăm despre limuzina de 8 sau
10 tone a oficialului american. Cred că nici intrarea lui Hristos în
Ierusalim nu ar fi stîrnit o atare masă de discuţii la televiziune –
desigur, în cazul în care în Israelul antic ar fi existat televiziune.
A trecut şi ziua de
vineri, 11 martie şi… MINUNEA pe care o tot aşteptau piticii nu s-a
produs. Şi nici nu se va produce, pentru că Gulliver a zburat cu avionul
înapoi în ţara sa, iar noi am rămas tot cu ale noastre, ale piticilor.
NOTA BENE: impresiile
de mai sus sunt doar o opinie personală referitoare EXCLUSIV la
aspectele de ordin mai mult mental şi psihologic ale evenimentului,
aspecte specifice poporului nostru. Această opinie şi atitudine nu se
referă cîtuşi de puţin la aspectele şi importanţa de ordin politic şi
diplomatic a vizitei, care a fost, credem (sau sperăm) una de bun augur
pentru ţară (sau, cel puţin, aşa speră în continuare piticii).
Mămăliga cu brînză şi jumări sunt OK!
(версия на русском языке)
L. Zveaghinţeva, "Drapelul muncii”, 18.03.2011
Vizita
vicepreşedintelui american în Moldova a stîrnit şi interesul
cititorilor noştri permanenţi. Unul dintre ei, şi anume Vasile Malai din
Socoleni (în imagine), a reuşit nu doar să asculte discursul înaltului
oaspete, ci şi să stea de vorbă cu Joe Biden.
Conform spuselor dînsului, pînă a
ajunge în scuarul Teatrului de Operă şi Balet a trecut printr-un
detector special şi a prezentat buletinul de identitate.
Domnul Vasile ne-a povestit cu plăcere cum, prin intermediul translatorului, prin gesturi şi exclamaţii de gen „OK!” Biden i-a răspuns la întrebarea dacă i-a plăcut sau nu mămăliga cu jumări?
„Trebuie să munciţi
mult, să implementaţi noi tehnologii, să înlocuiţi tehnica învechită,
să construiţi drumuri, pentru ca economia voastră să atingă un nivel
înalt de dezvoltare” – astfel a răspuns la una din numeroasele mele
întrebări oaspetele american – ne-a destăinuit locuitorul Socolenilor.
Prin Anenii Noi sub influenţa drogurilor
(версия на русском языке)
V. Babilev, procuror în procuratura Anenii Noi, consilier juridic de rangul III, "Drapelul muncii”, 18.03.2011
Anume sub influenţa
drogurilor (mai precis - a marijuanei), la 19.01.2011, a fost oprit de
colaboratorii politiei rutiere automobilul condus de locuitorul
oraşului nostru Pîrcalab E.
Reprezentanţii
forţelor de ordine au remarcat comportamentul neadecvat al
conducătorului auto în timpul deplasării lui pe Piaţa 31 August. În
vederea verificării supoziţiilor, şoferul a fost trimis la expertiza
medico-legală pentru constatarea stării de ebrietate alcoolică şi
identificării naturii acestei substanţe. Medicii au confirmat temerile
poliţiştilor, fixînd rezultatele expertizei medico-legale toxicologice.
La 28 februarie
curent procuratura a finalizat urmărirea penală în acest caz şi a remis
dosarul în instanţa de judecată Anenii Noi pentru examinare în fond. În
cazul în care instanţa de judecată îl va găsi vinovat pe E. Pîrcalab
conform art. 264/1 alin. (1) Cod Penal al RM, dînsul riscă o amendă de
400 pînă la 500 u.c. sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de la
200 la 240 de ore. În ambele cazuri dînsul va fi privat de dreptul de a
conduce mijlocul de transport pe un termen de la 3 la 5 ani.
Suferinţe provocate de un prieten din copilărie(версия на русском - Страдания вызванные другом детства)
Violul este
infracţiunea ce presu-pune atentarea la valorile sociale supreme, fizice
şi psihice, atentarea la viaţă personală, viaţă sexuală, libertatea de
alternativă şi multe alte valori sociale ocrotite de legislaţia
Republicii Moldova şi de normele internaţionale.
Elena Roşior, procuror în procuratura raionului Anenii Noi, jurist de rangul I
La
18.02.2011 Procuratura Anenii Noi a pornit urmărirea penală în baza
art. 171 alin. (2) lit. b) Cod Penal, adică raportul sexual săvârşit
prin constrângere fizică şi psihică a persoanei, profitând de
imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa,
săvârşit cu bună ştiinţă asupra unui minor.
În cursul anchetei s-a
stabilit cu certitudine că la data de 14.02.2011, aproximativ la orele
01.00-02.00, cet. X, a adus-o la domiciliul său, care este situat în
unul din satele raionului Anenii Noi, a adus-o în stare de ebrietate pe
minora VS (a.n. 29.09.1995), cu care locuieşte în vecinătate din
copilărie. Acţionând în scopul satisfacerii poftei sexuale a profitat de
acest fapt şi cauzîndu-i multiple leziuni corporale (probate de
expertiza medico-legală), violatorul a întreţinut relaţii sexuale cu
minora.
Urmărirea penală începută de Procuratura Anenii Noi s-a
încheiat la 03.03.2011, iar cauza penală a fost remisă în instanţa de
judecată Anenii Noi pentru examinare în fond.
Este de menţionat
faptul că violatorul îşi dădea foarte bine seama de imposibilitatea
victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa şi aceasta nu l-a
oprit în atingerea scopului său - a întreţine cu minora relaţii sexuale.
Dacă X va fi găsit vinovat el riscă închisoare pe un termen de la 5 la 12 ani.