Октавиан Зелински

В выпуске газеты от 27-го января была напечатана заметка о том, что согласно решению районной комиссии по безопасности дорожного движения и борьбе с незаконным перевозом пассажиров от 16 января 2012 г. междугородние автобусы не будут проезжать через город, возвращаясь из Кишинева. Предусматривается заезд с автотрассы Кишинэу - Бендер прямо на автовокзал.
За разъяснениями о причинах принятия данного решения мы обратились к районному советнику, председателю комиссии по строительству, коммунальному хозяйству, дорогам и транспорту районного совета и владельцу городского автовокзала г-ну Сергею Рапча.
Вот что объяснил читателям «Адевэрул» местный избранник:

С момента открытия автовокзала (речь идет о 08.11.2008) предприятие несет постоянные убытки по причине отсутствия должного учета в области выдачи билетов через кассу некоторыми транспортными предприятиями. Речь идет, в частности, о транспортных предприятиях, обслуживающие сельские маршруты. Как это происходит? Возвращаясь из Кишинева через Новые Анены, водители подбирают по городу многочисленных пассажиров, желающих добраться до того или иного села, в то время, как с автовокзала забирают лишь единицы. Таким образом, формируется неучтенный пассажирооборот по маршруту «Новые Анены-села», а это приносит убытки не только предприятию, но и государству.
Об этом хорошо известно в министерстве транспорта. Чиновники данного учреждения обещали обязать транспортников проезжать исключительно по автотрассе R2 Кишинев-Бендеры еще до момента инаугурации автовокзала, но за три года ничего не предприняли на этот счет. В итоге причинен огромный ущерб предприятию, который составляет за три года 650 тысяч леев, в том числе, за последние 6 месяцев 2011-го года - 185 тысяч леев! Не говоря уже об убытках, причиненных национальному бюджету. Ведь каждый проданный билет – это наши с вами зарплаты, пенсии, стипендии и пособия.
С целью обеспечения законности и налогового учета пассажирооборота руководство автовокзала обратилось в районную комиссию по безопасности дорожного движения и борьбе с незаконным перевозом пассажиров, которое приняло вышеуказанное и необходимое решение.
Напоминаем, что согласно решению комиссии, лишь автобусы, циркулирующие по маршруту Новые Анены - Кишинев имеют право проезжать по обратной дороге через город. Это обусловлено необходимостью обеспечения жителей Русен, Петушков и т.д. транспортом до автовокзала. Кстати, владельцы данных маршрутов взяли на себя обязанность обеспечить горожан, проживающих в данных микрорайонах бесплатным проездом до автовокзала. А для остальных желающих прокатиться по райцентру примария обещала до 1-го апреля решить проблему обеспечения города маршрутками, которые будут циркулировать в нормальном режиме.
Однако, по словам г-на Рапча, министерство транспорта не признает легитимность данного решения, предлагая свое видение: либо все транспортные средства проезжают исключительно по автотрассе R2, либо, опять же, все (в том числе, сельские маршруты) – через город. А так как решение комиссии не признано – хаос продолжается, а многочисленные автобусы и микроавтобусы, как и прежде, проезжают через город.
Районный советник вместе с примаром города намерены обра-титься в Министерство транспорта для решения данной проблемы.
От редакции: мое мнение неизменно: каждый билет должен быть учтен, так как в результате неуплаты налогов страдаем именно мы с вами. Повторюсь: каждый проданный билет - это наши с вами зарплаты, пенсии пенсионеров, стипендии студентов и пособия для незащищенных слоев населения. Я лично не верю жалобам транспортников о том, что, дескать, «транспорт - дело убыточное» и поэтому билеты можно не пробивать через кассу. Если бизнес убыточный – закрывайте, господа, свои фирмы! А раз вы продолжаете работу – выдавайте билеты через кассу автовокзала! Это касается, кстати, не только транспортников нашего района. Подобное положение дел отмечено по всей стране.

V. Babilev, procuror în Procuratura raionului Anenii Noi, consilier juridic de rangul III   

Cazul despre care vom relata s-a întîmplat la 10 iulie 2011, în satul Şerpeni, iar în rezultatul accidentului rutier a decedat o persoană.

În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că la 10 iulie 2011 I.  Toacă, fără a avea permis de conducere, aflîndu-se în stare de ebrietate la volanul automobilului de model UAZ şi avîndu-l ca pasager pe bancheta din faţă pe Alexandru Demian, a încălcat regulile de securitate a circulaţiei rutiere, nu s-a isprăvit cu conducerea mijlocului de transport şi s-a tamponat în gardul unei gospodării din sat. În rezultatul accidentului rutier pasagerului i-au fost cauzate leziuni corporale grave, în rezultatul cărora acesta a decedat.
După comiterea accidentului rutier, făptaşul, fiind prezent la Spitalul raional Anenii Noi în vederea examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului şi stării de ebrietate, a refuzat de a furnizaprobe biologice în vederea stabilirii concentraţiei vaporilor de alcool în aerul expirat.
Deşi inculpatul nu şi-a recunoscut vinovăţia sa, prin sentinţa Judecătoriei Anenii Noi din 28 decembrie 2011, I. Toacă a fost condamnat la 3 ani şi 2 luni de închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe o perioadă de 4 ani, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

O. Zelinski

Deşi ziua de duminică, 29 ianuarie, a fost una geroasă, în casa raională de cultură a domnit o atmosferă caldă, de sărbătoare şi poveste. Cei ce au încălzit atmosfera lăcaşului de cultură au fost discipolii Centrului de Creaţie a Elevilor, condus de doamna Lilia Oltu, care au evoluat în cadrul tradiţionalului show „Pantofiorul de cristal”.
Probele de coregrafie, dramatice, interpretative, au servit drept un bun prilej de afirmare a tinerelor talente, dar şi drept sursă de emoţii şi lacrimi de bucurie pentru părinţii şi pedagogii lor.
Şi unii, şi alţii, au înţeles că munca lor de zi cu zi dă roade, iar copiii (pentru unii) şi discipolii (pentru alţii) devin adevărate vedete locale.
În scenă am admirat înscenări ale fabulelor şi poveştilor îndrăgite de noi în copilărie, dansuri deosebite, scene hazlii (în imaginile alăturate), etc.
Show-ul a fost unui reuşit. Feţele zîmbitoare ale publicului din sala arhiplină nu-mi permit să exagerez defel.
În final, ne-am delectat cu toţii de graţia şi artistismul fetelor de la ansamblul de dansuri „Orient”, care la sigur nu i-au lăsat indiferenţi pe bărbaţii prezenţi în sală.
Iată şi lista participantelor la concurs: Somova Daria, Calmîc Elena, Ivancevscaia Alina, Muntean Andreea, Capaţînă Liubovi, Servetnic Iulia şi Cuhari Olga (ultimele două au devenit finaliste ale concursului).

Cu toţii ne-am obişnuit să criticăm munca funcţionarilor publici, acuzîndu-i pe sărmanii oameni de toate relele de pe lume, adesea, apropo, pe nedrept. Iată, însă, că mai sunt şi cazuri de alt gen, de funcţionari care îşi îndeplinesc conştiincios munca şi care îşi merită, astfel, recunoştinţa cetăţenilor, contribuind şi la creşterea prestigiului instituţiei în care activează.
La un caz de acest fel se referă şi scrisoarea parvenită recent la redacţie:
„Aş vrea să aduc un cuvînt de mulţumire colectivului CTAS Anenii Noi, condus de dl Ion Vicol şi îndeosebi dnei Galina Cucu, specialist în domeniul calculării indemnizaţiei pentru copii.
Am avut prilejul să mă prezint cu setul de documente la CTAS Anenii Noi pentru perfectarea dosarului de primire a indemnizaţiei lunare pentru copilul meu Ursu Alexandru (născut la 30.11.2011).
Am rămas surprinsă de răbdarea şi bunăvoinţa de care dădea dovadă dna Galina în lucrul cu beneficiarii.
Îmi făceam griji în privinţa calculării şi achitării indemnizaţiei date, însă dumneaei mi-a lămurit detaliat metoda de calcul, mărimea indemnizaţiei lunare, avantajele primirii respectivei indemnizaţii la cardul Băncii de Economii, precum şi despre consecinţele reangajării în serviciu înainte de termen.
Ieşind împreună cu soţul din sediul CTAS am rămas deosebit de mulţumiţi de consultaţiile primite, precum şi de comunicarea plăcută de care am avut parte.
Vă mulţumesc mult, doamnă Galina!”

Tatiana Lapicus, şefa Muzeului de Istorie şi Etnografie Gura Bîcului
În fiecare an, pe 19 ianuarie, biserica ortodoxă sărbătoreşte botezul Domnului, sau Boboteaza, zi care marchează şi sfîrşitul Sărbătorilor de iarnă, precedînd sărbătoarea Crăciunului ca importantă . Ea semnifică botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului. De obicei, în această perioadă este ger, „de crapă pietrele", care justifică expresia „gerul Bobotezei". 
Boboteaza, deasemeni este sărbătoarea  dedicată purificării mediului înconjurător, în special a  apelor, de forţele malefice, în această zi bătrînii spun că „se deschide cerul şi vorbesc animalele”.
Apa reprezintă un element ce prezintă o simbolistica deosebita în ansamblul acestei sărbători. "Sfinţirea mare a apei” se poate face doar în ziua de 19 ianuarie. Doar sfinţita în această zi de către preot, în cadrul unui ceremonial religios, apa capătă proprietăţi cu adevărat miraculoase şi vindecătoare. Agheasma nu se strică, ci rămîne proaspătă şi "vie” pe tot parcursul anului, este "leac” de orice boală, alungă spiritele rele, purifică şi curăţă sufletul. De asemenea, agheasma se bea cu inimă curată şi credinţă, pe nemîncate, în zilele în care se posteşte sau este sărbătoare, "la nevoie’ sau în vreme de necaz şi suferinţă.
 La riturile creştine de sfinţire a apei (Agheasma), de botezare a credincioşilor, de scufundare (aruncare) a crucii în apă poporul a adăugat numeroase practici de purificare şi alungare a spiritelor malefice: stropirea, spălatul sau scufundarea rituală în apa rîurilor sau lacurilor; împuşcături; strigături  şi zgomote. Se credea că la această teribilă ofensivă a oamenilor împotriva spiritelor rele sar în ajutor şi lupii, singurii care le văd,  aleargă după ele  şi le sfîşie cu dinţii. 
   Înainte de Bobotează, preotul umblă din casă în casă binecuvîntînd oamenii şi sfinţind cu agheasmă locuinţele. Apa sfîntă are şi rolul de purificare a spaţiului, de înlăturare a duhurilor rele din locuinţe şi gospodării. În plus, se spune că este păcat mare să arunci sau să verşi voluntar agheasma, dar şi să o bei după ce ai mîncat.
   În trecut în ajunul Bobotezei se pregătea o masa asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat" se aşternea o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, pe care se  aşezau  douăsprezece feluri de mîncare: coliva - grîu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisata , năut fiert, fiertură de prune sau perje afumate,  sarmale ( „găluşte" ) umplute cu crupe,  borş de peşte, peşte prăjit, „vărzare" - plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac etc.