În contextul declarării anului 2011 drept An European al Voluntariatului, începînd cu 1 octombrie curent Ministerul Tineretului şi Sportului împreună cu centrul de tineret „Dacia” din Soroca şi-a asumat obligaţiunea de a informa tinerii cu privire la pericolul pe care îl prezintă SIDA. În această ordine de idei în ţară vor avea loc concerte de binefacere. Sensul lor constă în a demonstra că persoanele infectate cu HIV pot fi muzicieni talentaţi, capabili să facă să vibreze sufletele a milioane de oameni.

Aceasta e o chemare la toleranţă şi respect faţă de oamenii care au atins adevărate culmi profesionale, în pofida diagnosticului medical.

Conform datelor preliminare, concertele în Anenii Noi vor avea loc la 21-22 octombrie.

Informaţii suplimentare – în numărul următor.

Motoreta cu bucluc

(версия на русском языке)

 Un escroc din Anenii Noi a fost condamnat penal pentru însuşirea frauduloasă a unui scuter

La sfîrşitul lunii iulie 2010, locuitorul or. Anenii Noi, Gradinariu G., a cerut cu împrumut de la N. Dobrovolscaia, pentru cîteva ore scuterul de model „APRILIA”. S-a folosit de scuter ceva timp, însă nu l-a restituit proprietarului, ci l-a vîndut, iar banii i-a folosit în scopuri personale.

La solicitarea proprietarului de a restitui scuterul, Gradinariu G. inventa tot felul de versiuni, care de care mai mincinoasă, precum că i-a fost luată de către colaboratorii de poliţie.

Doar după adresarea pătimitei către organele de drept adevărul a fost stabilit, iar acţiunile lui Gradinariu G., au fost încadrate juridic, în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, după indicii calificativi: "escrocheria, adică dobîndirea bunurilor altei personae prin abuz de încredere”.

Urmărirea penală în privinţa lui Gradinariu G. a fost încheiată şi transmisă în Judecătoria Anenii Noi spre examinare în fond la 30.06.2011.

Prin sentinţa Judecătoriei Anenii Noi din 29 septembrie 2011, instanţa de judecată a acceptat probele prezentate de către procuror şi l-a recunoscut vinovat pe Gradinariu G. de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal al R. Moldova, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de 500 unităţi convenţionale, adică 10000 lei, cu obligarea să restituie pătimitului paguba pricinuită.

 V. Babilev, procuror în Procuratura r-lui Anenii Noi

Жильцы - в ответе

«Город, как-будто после бомбежки»

Struguri dulci ca mierea şi amari ca fierea.

Ţăranii din raion nu ştiu ce vor face cu roada din anul acesta

Cor. nostru

Ţăranii au terminat de cules poama. Deşi se laudă cu o recoltă bogată, ei se plâng că nu au cumpărători. Se tem să-şi piardă munca de un an şi vând strugurii pe nimic. Unii şi-au scos panerele la marginea şoselelor. Poate au noroc.

Ion P. din Bulboaca, Anenii Noi, şi-a scos toată familia la culesul strugurilor. Via se află la cîţiva kilometri depărtare de sat. Nu a rămas acasă nici chiar fetiţa lor, Cristinica, de doar doi anişori.

Capul familiei spune că n-are de gând să-şi vândă poama. „Am strâns cam o tonă de struguri. Dacă-i dau cu trei lei kila, cum sunt preţurile anul acesta, voi câştiga 3.000 de lei, dar eu numai pentru stropit am cheltuit aproape 2.000 de lei", se plânge bărbatul.

Ţăranul a făcut un calcul şi a decis: mai bine dă poama la teasc. E mai rentabil. „Anul trecut, am făcut două tone de vin şi l-am vândut cu opt lei litrul precupeţilor de la Piaţa Centrală. E mai mult, dar oricum nu se răscumpără munca şi banii băgaţi în pământ”, afirmă agricultorul. Bărbatul a avut noroc cu neamurile care l-au ajutat la prăşit, de aceea n-a fost nevoit să-şi ia lucrători cu 100 de lei ziua. Şi acum la cules îi dă o mână de ajutor socrul său, moş Gheorghe.

Deşi are 80 de ani, bătrânul conduce cu încredere un tractor pe care l-a cumpărat când s-a destrămat gospodăria colectivă. „L-au trecut la pierderi şi mi l-au dat mai ieftin, cu 700 de ruble", se laudă moşul. De ceva vreme, de când mezinul, de 23 de ani, s-a întors de la Moscova, tatăl îi încredinţează volanul, dar numai sub stricta lui supraveghere.

Politică pe dealuri

În vie, moş Gheorghe e mai mult cu datul ordinelor. Când ceilalţi lucrători îşi trag sufletul la capătul rândului, el îi struneşte, le dă sfaturi şi se văicăreşte că e tare greu din cauza politicienilor. „Mă doare că am ales parlamentarii degeaba. Se sfădesc, iar pentru noi nu fac nimic. Oamenii n-au bani. Toate dealurile-s pârloagă. Iar ei gândesc: "Lucrează, măi Gheorghe, ca prostu'!” Să vină pe deal să vadă cum ne chinuim!”, spune răstit pensionarul.

La vreo zece kilometri depărtare de Anenii Noi am întâlnit o altă familie care, la fel, a ieşit la cules. „Nu ştim ce vom face cu strugurii. Anul trecut, i-am dat cu doi lei la fabrica de vinuri. Acum însă ne-au spus că au încheiat contracte cu asociaţii agricole şi mai întâi vor lua producţia lor”, se tânguieşte Elena C.. În vorbă intră Viorel, un vecin care-o ajută la cules. „Eu mai am vin de anul trecut. O să-l vărs, că se oţeteşte. Dar nici pe degeaba nu dau poama”, zice supărat bărbatul.

„Anul trecut am vândut aligote şi sauvignon cu doi lei. Degeaba am muncit. Nu merită. Via trebuie îngrijită mereu”, se plânge şi Dumitru din Cobusca Veche.

 Autorităţile nu-şi fac treaba

În mod normal, autorităţile ar fi trebuit să-i informeze pe producătorii agricoli despre preţurile orientative la diferite soiuri de struguri şi despre întreprinderile care cumpără producţia, consideră Viorel Chivriga, economist la IDIS „Viitorul". „Un ţăran care deţine un hectar sau două de plantaţie vinicolă are nevoie de o asemenea informaţie. Or, el nu are acces la comunicatele difuzate pe Internet", explică economistul.

În opinia expertului, o altă problemă este faptul că multe fabrici vinicole nu şi-au revenit încă după interdicţia impusă de către autorităţile ruse în 2006, iar speranţele de reorientare a exporturilor de vinuri spre alte pieţe rămân doar nişte doleanţe în documentele de politici publice „la alcătuirea cărora suntem mari maeştri".

Viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ştefan Chitoroagă, spune însă că în acest an nu s-au difuzat informaţii despre preţul orientativ la struguri „pentru a nu influenţa piaţa şi contractele de achiziţii încheiate între fabrici şi fermieri". Producătorii agricoli ar trebui să se înveţe să semneze contracte de vânzare din timp şi să nu aştepte un semnal de la minister sau preţuri mai bune", a precizat oficialul.

În cazul în care nu le convin preţurile de pe piaţă, agricultorii au posibilitatea să-şi exporte producţia de struguri, fără vreo restricţie, a mai spus Ştefan Chitoroagă.

Circa 50% din vinării au intrat în faliment

Potrivit unor estimări, aproape jumătate din întreprinderile vinicole din Republica Moldova au falimentat sau sunt la un pas de faliment ca urmare a embargoului impus de Federaţia Rusă la importul de vinuri moldoveneşti, începând cu 27 martie 2006. Pierderile directe ale vinăriilor au fost estimate la peste 200 milioane de dolari.

Doar faţă de bănci, datoriile vinificatorilor depăşeau anul trecut cifra de 1,5 miliarde de lei şi practic erau egale cu valoarea activelor tuturor fabricilor de vinuri. În plus, acestea aveau restanţe de câteva sute de milioane de lei și faţă de producătorii agricoli. Autorităţile şi producătorii de vinuri din Moldova nici nu mai speră să revină pe piaţa rusească la cotele de până la anul 2006, iar accesul pe piaţa UE este limitat de concurenţa mare şi de faptul că preferinţele consumatorilor europeni se îndreaptă spre alte produse.

BUSINESS DE FAMILIE:

Soţul şi soţia făceau averi traficând fete tinere

Domnica Negru, ADEVĂRUL MOLDOVA

Poliţia a deconspirat recent o grupare specializată pe acordarea de servicii sexuale, care activa atât în Chişinău, cât şi în alte oraşe din ţară. Capii grupării sunt doi tineri, soţ şi soţie, originari din Anenii Noi. Aceştia aveau în subordine 20 de prostituate, care prestau servicii pentru 35 de euro pe oră.

Ofițerii Comisariatului general de poliție din Chişinău au anihilat activitatea unei filiere specializate în proxenetism. Potrivit MAI un tânăr, în vârstă de 29 de ani, originar din satul Puhăceni, a fondat și a pus pe roate o grupare de circa 20 de fete, care erau impuse să se prostituieze contra plată atât în capitală, cât și în alte localităţi din țară. Tânărul era ajutat de soţia sa, care avea rolul de coordonator al ieșirilor prostituatelor cu clienții şi transportarea acestora la saune, hoteluri şi apartamente.

Din grupare mai făcea parte o tânără cunoscută ca „Vica", originară din Speia. Aceasta acorda servicii sexuale, dar plasa şi anunţuri de publicitate.

Potrivit poliţiei, costul unei ore de servicii sexuale varia între 35 - 50 Euro, în dependență de naționalitatea clientului. Din suma obţinută, trei pătrimi din bani îi reveneau organizatorilor principali, restul - prostituatelor. Oamenii legii dețin date despre peste 20 de prostituate care activau în filieră.

În prezent, cei patru membri ai filierii sunt cercetați penal pentru proxenetism, şi sunt pasibili unei pedepse cu închisoarea pe un termen de la 2 la 7 ani.

Decizii adoptate, dar şi înţepături reciproce

Octavian Zelinski, „Adevărul de Anenii Noi”

Anume astfel am putea caracteriza şedinţa Consiliului raional Anenii Noi din 4 octombrie curent. Reprezentanţii fracţiunii PCRM şi ai partidelor membre ale AIE au demonstrat în cursul şedinţei nu doar capacităţi oratorice şi dorinţă (sperăm noi, sinceră), de a lucra, ci şi un dezvoltat simţ al umorului, întrecîndu-se în înţepături reciproce mai mult sau mai puţin prieteneşti.

Printre deciziile importante adoptate vom menţiona votarea componenţei definitive nominale a comisiilor consultative de specialitate. Vom reveni ulterior publicînd componenţa nominală a comisiilor respective.

De asemenea, au fost respinse ca neîntemeiate cererile foştilor vicepreşedinţi de raion V. Dodon şi O. Lişcenco de anulare a demiterii lor.

Aprobarea noului regulament de funcţionare a Consiliului raional a fost amînată, potrivit consilierului PLDM Sergiu Rapcea, pentru şedinţa următoare, în legătură cu necesitatea elaborării unui act care ar corespunde cerinţelor legii şi imperativelor momentului.

"Prăjiturile cu mac" duc la ani grei de puşcărie

O locuitoare a raionului Anenii Noi a fost condamnată la 5 ani de puşcărie pentru cultivarea macului.

Judecătoria Anenii Noi a examinat procesul penal de acuzare a cet. R., care din anul 2008 cultiva în grădina sa plante de mac pentru copturi. La 10.06.2011 inculpata R., în momentul vânzării a 40 plante de mac contra sumei de 100 lei, a fost reţinută de către colaboratorii de poliţie. Ulterior în timpul percheziţiei în grădina ei colaboratorii de poliţie au depistat şi au ridicat încă 1620 plante de mac, iar în conformitate cu Hotărîrea Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006 aceste plante sunt considerate substanţe narcotice. Acţiunile dînsei au fost calificate în baza prevederilor art. 217(1) alin. (4) lit.d) Cod Penal, adică „Semănatul sau cultivarea de plante care conţin substanţe narcotice, utilizarea a astfel de plante fără autorizaţie, săvârşite în scop de înstrăinare, săvârşită în proporţii deosebit de mari”.